Academia Parintilor (Pre)ocupati

o initiativa a Scolii Anastasia Popescu si a Gradinitelor Arc-en-Ciel

Ticurile la copii

ticuri-copii-300x200

– articol preluat de pe http://www.suntparinte.ro

In jur de 20% dintre copii prezinta cel putin un tic motor sau vocal in dezvoltarea lor pana la varsta adolescentei, sustin expertii. Ticurile pot sa dispara în minim 3 luni de zile, iar un diagnostic de tulburare psihica se pune numai daca ticul se manifesta pe o durata de minim un an. Asadar, daca observi la copilul tau anumite gesturi, miscari sau sunete repetitive si te ingrijoreaza faptul ca s-ar putea sa fi dezvoltat un tic, citeste in continuare.

Ce sunt ticurile?

Ticurile sunt miscari involuntare, rapide si stereotipe care implica deseori anumite grupe musculare. Ele sunt de scurta durata si pot fi partial controlate, insa e nevoie in primul rand ca persoana in cauza sa le constientizeze, iar efortul este destul de mare. Totusi, cu cat incercam sa le controlam mai mult, mai tarziu vor reaparea fara a fi constienti de ele si vor avea o durata si o intensitate mai mare de manifestare. Ticurile pot insemna: clipit, grimase faciale, umflarea narilor, deschiderea gurii, datul din picior, rosul unghiilor, invartirea parului pe degete, batutul din degete pe masa, etc.

De ce apar ticurile?

Cauzele ticurilor sunt inca dezbatute. Initial, acestea au fost legate de factori emotionali, insa studiile recente gasesc o legatura intre aparitia ticurilor si factori genetici si biologici.

Cel mai frecvent, ticurile sunt mai accentuate atunci cand nivelul de stres este ridicat, in momente de anxietate si de oboseala. In plus, anumite medicamente prescrise copilului pot sa genereze simptome specifice ticurilor.

Cate tipuri de ticuri exista?

–    Ticuri vocale: repetarea unor cuvinte, sunete ciudate, fornait, suierat etc.

–    Ticuri motorii:  comportamente si gesturi care pot fi simple sau complexe (atunci cand exista o combinatie de doua sau mai multe ticuri);

Ce este sindromul Tourette?

Diagnosticul de sindrom Tourette se pune atunci cand exista o combinatie de ticuri vocale si motorii. Deseori, sindromul Tourette este insotit de simptome specifice tulburarii de hiperactivitate si deficit atentional (ADHD), dar si tulburarii obsesiv-compulsive. Originea acestei tulburari este genetica, astfel ca, daca cineva din familie a fost diagnosticat la un moment dat cu acest sindrom, sansele ca si copilul sa prezinte simptome ale tulburarii cresc.

Cum se tratează ticurile?

Tratamentul depinde de severitatea lor. De cele mai multe ori, nu este nevoie de un tratament medicamentos sau de o interventie a unui psiholog, fiindca ele dispar de la sine. In alte cazuri, un control la medicul de familie si ulterior la un neuropsihiatru poate insemna un tratament medicamentos pe care copilul este nevoit sa il ia pentru o perioada de timp. In plus, terapia comportamentala este de mare ajutor in reducerea frecventei ticurilor.

Ticurile pot sa afecteze starea emotionala a copiilor, fiindca ii pun pe acestia de cele mai multe ori in centrul atentiei celor din jur. E nevoie de mult sprijin si intelegere din partea parinţilor, dar si de informatii corecte oferite celor din jur pentru a-l ajuta pe copilul cu ticuri sa treaca mai repede peste aceasta perioada. Tu ai observat la copilul tau prezenta unor ticuri?

Advertisements
Leave a comment »

Ingrijorator: Afla cati romani inca isi bat copiii. 6 sfaturi ca sa nu fii la fel

– articol preluat de pe http://www.sfatulparintilor.ro copil_8_30336100

Un studiu realizat de Asociatia Salvati Copiii a scos la lumina lucruri cu adevarat cutremuratoare.  Nu mai putin de 63% dintre copiii romani spun ca sunt batuti de parinti, in timp ce doar 38% dintre parinti recunosc ca isi bat copiii.

Presedintele executiv al organizatiei, Gabriela Alexandrescu, a explicat ca studiul care a dus la initierea campaniei pentru combaterea violentei impotriva copiilor arata “un tablou ingrijorator” al societatii noastre. “Violenta impotriva copiilor tine societatea prizoniera intr-un cerc vicios al violentei: violenta naste violentă. Copiii batuti sau umiliti vor bate si vor umili, in relatia cu ceilalti copii, cu parintii, cu profesorii, precum si in relatiile lor de maturitate, iar abuzurile din copilarie sunt adesea surse pentru esecuri personale in viata de adult”, a declarat Gabriela Alexandrescu, citata de Mediafax.ro.

Conform aceluiasi studiu, 20 la suta dintre parinti apreciaza pozitiv bataia ca mijloc de educatie a copilului.

Totodata, arata cercetarea, 18 la suta dintre copii afirma ca au fost batuti acasa cu batul sau cu nuiaua, 13 la suta spun ca parintii au folosit cureaua, iar alte opt procente au mentionat, in acelasi context, lingura de lemn.

“Cifre ingrijoratoare arata ca, in ciuda interzicerii prin lege inca din 2004 a oricarei forme de violenta asupra copiilor in familie, părinţii nu doar ca inca utilizeaza pedeapsa corporala in practica educationala de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciaza pozitiv bataia ca mijloc de educatie a copilului. Convingerea ca, prin pedepsire, copiii vor invata cele mai importante lectii este extrem de raspandita in randul parintilor. Cu toate astea, ceea ce copiii invata este total diferit de ceea ce incearcă parintii sa ii invete”, a explicat psihologul Diana Stanculeanu, coordonator de program la Salvati Copiii.

Nici in scoli lucrurile nu stau mai bine. Astfel, studiul arata ca 86 la suta dintre copii sunt certati de catre cadrele didactice atunci cand gresesc, 33 la suta dintre cei mici sunt jigniti si etichetati la scoala de catre cadrele didactice, iar sapte la suta dintre copii afirma ca sunt batuti de catre profesorii lor. De asemenea, 14 la suta dintre copiii romi afirma ca sunt batuti de profesori, in timp ce doar sase procente dintre cei de etnie romana afirma acelasi lucru.

Studiul privind abuzul impotriva copiilor a fost realizat de “Salvati Copiii” la sfarsitul lui 2012 si are o marja de eroare de +/- 2,5%. La studiu au participat 1.436 de familii din 58 de localitati din Romania, iar interviurile s-au desfasurat la domiciliul subiecţilor in perioada mai – iulie 2012.

Iata cateva sfaturi ca sa te controlezi si sa nu ajungi sa-ti lovesti copilul:

1. Fii atent la semnele tale proprii de avertizare

Daca incepi sa vorbesti mai tare, sa tipi, sa gandesti lucruri negative sau sa iti zvacneasca muschii, ia-le ca pe semnale ca e cazul sa te opresti inainte de a regreta.

Aminteste-ti consecintele in caz ca iti vei lovi copiii si cat de rau te vei simti daca iarasi explodezi. Daca reusesti  cateva secunde sa respiri adanc si sa iti spui ca acest moment stresant va trece, tot esti castigat. Cere copiilor sa se duca in camera lor sau iesi tu afara la aer sau incuie-te intr-o incapere pana cand te mai calmezi si esti capabil sa gestionezi situaţia intr-o maniera civilizata si echilibrata.

 

2. Nu baga in seama lucrurile marunte si iesi din camera cand esti nervos

Cel mai simplu si eficient element de calmare este respiratia adancă. Daca nu te ajuta, paraseste locul in care te-ai enervat. Ofera-ti ragazul necesar de a elibera furia si intoarce-te pentru o discutie calma cu copilul tau.

Un alt lucru important este sa treci uşor peste “greselile” marunte si facute neintentionat. Daca bagi in seama toate lucrurile marunte vei acumula si mai repede frustrari care la un moment dat vor refula nefericit printr-o alta “corectie” aplicata copilului. In plus, daca-l bati la cap pentru toate nimicurile, copilul isi va forma despre sine parerea ca “Nu e bun de nimic!”. Sau va deveni “imun” la toate certurile, tipetele, isteriile etc. ale parintelui.

 

3. Recompenseaza-ti copilul pentru faptele bune

La unii copii functioneaza foarte bine sistemul de recompense cu buline, stelute  etc. De exemplu, stabileste cu copilul pentru ce primeşte stelute, iar la acumularea a X stelute va primi o recompensă. Nu trebuie să fie neapărat un cadou. Poate fi o ora in plus la televizor sau la calculator, sau sa-i faci prajitura preferata, etc. A facut curat in camera, nu s-a certat cu copiii la gradinita/scoala, nu s-a batut cu fratii/surorile, si-a strans jucariile, etc. – primeste cate o steluta. Daca a facut o fapta rea, i se retrage o steluta. Chiar daca toata saptamana a facut fapte bune, nu ceda. A gresit, retrage-i steluta. Altfel ii vei transmite mesajul “Lasă ca ma iarta!”.

 

 4. Cum te comporti tu, asa se va comporta si copilul

Ca sa inveti copilul sa fie politicos, trebuie ca tu sa fii politicos cu ceilalti. Nu-i poti cere sa-l respecte pe vecinul X, daca tu de fiecare data cand il vezi il injuri marunt printre dinti. Nu-i poti cere copilului sa fie linistit, cand tu insuti fierbi de nervi dupa o cearta cu partenerul de viata. Copilul absoarbe absolut orice stare de nervozitate a parintilor, ba chiar o amplifica, pentru ca ei nu au inca definitivat autocontrolul. Daca un copil tipa, veti sti clar ca in respectiva casa se tipa.

5. Vorbeste cu o prietena

Poate ca te simţi cel mai groaznic parinte de pe pamant sau iti este prea rusine sa abordezi cu cineva subiectul, dar daca pastrezi acest secret chinuitor doar pentru tine, iti va fi si mai dificil si cu siguranta asta nu ii face bine copilului tau. Multi parinti – chiar daca nu vorbesc despre asta – au simtit uneori impulsul de a-si lovi copilul la nervi. Vorbeste cu oameni ca tine, afla cum se descurca ei cu probleme similare, invata din experientele lor, pentru ca nu esti singur.

6. Du-te la un terapeut

Uneori faptul ca iti lovesti copilul ascunde alte probleme pe care le ai, cum ar fi un divort, un partener cu care nu te mai intelegi, un job unde nu mai esti multumit sau un abuz in copilarie (poate si tu la randul tau ai fost batut de parintii tai uneori?). Un specialist te poate ajuta sa iti dai seama de motivul furiilor tale si mai ales sa inveti tehnici concrete de a-ti gestiona nervii si a te vindeca de durerea emotionala care inca este activa in tine.

Leave a comment »