Academia Parintilor (Pre)ocupati

o initiativa a Scolii Anastasia Popescu si a Gradinitelor Arc-en-Ciel

Copiii dezordonati sunt mai destepti?

 

child-eating-watermelon

Cei mici fac adesea o mare mizerie la masa dar, in loc sa te enervezi ca esti nevoita sa faci iar curatenie, cercetatorii spun ca, de fapt, ar trebui sa te simti tare mandra de puiul tau. Din cate se pare, „picturile“ cu spaghetti si budinca de pe fata de masa indica o seama de calitati importante pentru dezvoltarea copilului. Astfel, un studiu recent a scos la iveala faptul ca micutii care sunt mai dezordonati si fac mai multa mizerie sunt inclinati sa invete mai repede.

Cand cumperi scaunul acela inalt, special pentru hranirea bebelusului, te gandesti visatoare la cat de frumos va sta micutul acolo si cat de ingrijit va manca el la masa. Dar cand il asezi pe bebe in scaun, cu tavita in fata, vei avea o mare surpriza: vei constata cu stupoare ca micutilor le face o deosebita placere sa murdareasca totul. Mesele devin haotice cand vine vorba despre un bebelus, dar mamele de pretutindeni se pot consola acum cu gandul ca mizeria facuta de cei mici poate avea un rol educativ.

– continuarea pe site-ul sfatulparintilor.ro

Advertisements
Leave a comment »

SA VORBIM DESPRE ADOLESCENTA

adolescence-parents-02

Adolescenta reprezinta o etapa de tranzitie ce face legatura intre stadiul de copil si cel de adult. Iesirea din copilarie si transformarea intr-o persoana matura inseamna de multe ori presiuni greu de suportat, ce pot atrage dupa ele adevarate furtuni intre adulti (parinti sau profesori) si adolescent.

Aceasta etapa de tranzitie il poate face pe adolescent iritabil, incapatanat, rebel, uneori izolat, alteori de-a dreptul insuportabil. Conflictele cu adultii par obligatorii si de nerezolvat. Uneori nu se stie cine are mai mare nevoie de ajutor, adolescentul, sau adultul ce interactioneaza cu el.

Perioada adolescentei este marcata de probleme specifice. In aceasta perioada, adolescentul isi stabileste identitatea de sine, cu clarificarea elementelor componente: fizica, moral-spirituala, vocationala.

Din punct de vedere fizic, incepand de la pubertate (unii autori o considera substadiu al adolescentei) au loc modificari constitutionale care, uneori, ii induc adolescentului sentimente de nemultumire, conflicte in incercarea de acceptare a unei noi imagini. Desi pentru noi, adultii, aceste dificultati ale adolescentului sunt minore, ele pot deveni adevarate probleme existentiale pentru el. Modificarile fizice si nu numai, cu care se confrunta adolescentul, presupun un efort mare de adaptare al acestuia. Abia spre sfarsitul adolescentei, aceste dezechilibre fizice se amelioreaza si se defineste identitatea fizica a viitorului tanar.

In acelasi timp cu maturizarea fizica se finalizeaza si etapa de maturizare sexuala. Aici, un rol important revine modelelor parentale, ce influenteaza adoptarea rolurilor specifice de gen. De aceea este esential ca parintii sa nu evite raspunsurile la intrebarile „stanjenitoare” ce ar putea fi puse de copii.

Tot in aceasta perioada incep sa se cristalizeze si primele ganduri ale adolescentului, ce privesc alegerea carierei. De acum, adolescentul incepe sa renunte la copilarie si la visurile care pleaca de la intrebarea standard: „Ce vrei sa devii cand o sa fii mare?” si intervine confruntarea planurilor cu realitatea. De regula, alegerea viitorului inseamna lungi dezbateri in familie, la scoala, multe framantari interioare, intr-o incercare de a descoperi chemarea adevarata. Foarte important pentru adolescent ar fi sa realizeze ca deciziile pot fi schimbate pe parcurs, ca, daca te razgandesti, nu este o nenorocire. Fara o constientizare a acestor lucruri, decizia poate fi privita ca o sentinta pe viata, ceea ce poate duce la un dezechilibru pentru adolescent.

Stabilirea identitatii moral-spirituale pentru adolescent este o alta caracteristica a acestei perioade si face referire la dimensiunile etice ale fiecarei persoane, la principiile ce le va urma de-a lungul vietii, la tot ce poate insemna spiritualitatea. In aceasta etapa, dezvoltarea morala atinge nivelul de autoacceptare, de complianta voluntara la etica, depasind stadiul preconventional (acceptarea deciziilor pentru evitarea pedepsei) si pe cel al conformitatii conventionale cu rolul (acceptarea deciziilor pentru pastrarea prietenilor) (Kohlberg L.).

Toate aceste procese de formare a adolescentului au loc simultan, sub o dubla influenta, ceea ce inseamna: influenta interioara (presiunea dezvoltarii si maturizarii firesti) si influenta exterioara (familia, scoala si mediul social). Daca in aceste procese de formare apare un dezechilibru, adolescentul poate: fie sa se interiorizeze, fie sa se razvrateasca impotriva a tot ceea ce inseamna autoritate. Nici una dintre cele doua variante, nu-i este benefica adolescentului.

Cum am putea sa-i ajutam?

Pentru adolescent, modul in care este perceput de cei din jur este foarte important. Din cauza lipsei de experienta, a insuficientei dezvoltari a abilitatilor de comunicare si relationare, adolescentul poate percepe aceste dificultati ca pe niste adevarate drame.

            Astfel, comunicarea, relationarea si, nu in ultimul rand, consecventa reprezinta caile cele mai importante pentru a ajunge la adolescent.

Ca educatori (si aici ma refer la parinti si profesori), este iportant sa invatam cum sa comunicam asertiv (sa invatam cum sa spunem NU), reusind astfel sa gestionam mai bine situatiile conflictuale, sa cream un mediu propice dezvoltarii de sine a adolescentului, prin  dezvoltarea unor comportamente adecvate.

Pe langa modul asertiv de a comunica cu adolescentul, foarte importanta este abordarea empatica in relatia cu acesta: este benefica incercarea adultului de a se pune in locul adolescentului si  a vedea ce-l pune in actiune atunci cand intreprinde ceva.

Consecventa in relatia cu copilul este regula de aur de care ar trebui sa tina cont adultii. Nu-i putem cere copilului sa respecte reguli si sa se incadreze in limite, atat timp cat noi, adultii, incalcam aceste lucruri prestabilite.

            O relatie pozitiva cu adolescentul, intermediata de o comunicare pe masura, motivationala, energica, optimista, este esentiala pentru o dezvoltare emotionala care sa-l ajute pe acesta sa parcurga aceasta etapa, care nu este decloc usoara.

psihoterapeut Ileana Zarnescu – psihoterapie cognitiv-comportamentala

Leave a comment »