Academia Parintilor (Pre)ocupati

o initiativa a Scolii Anastasia Popescu si a Gradinitelor Arc-en-Ciel

Ratiunea valorilor in educatie

on February 16, 2016

FlorinMicujpg

prof. Florin Micu

  • articol preluat din ziarul “Lumina”

Asistam astazi la o adevarata bulversare a valorilor sociale, dar mai ales educationale. Cresterea exponentiala a informatiilor, dar si a mijloacelor de comunicare tehnologice obliga la o schimbare de paradigma in ceea ce priveste efortul de formare a tinerei generatii. Prin educatie poate fi schimbat modul de reflectie asupra vietii, asupra lumii, asupra timpului pe care il traversam pe pamant.

Din nefericire, toate incercarile de imbunatatire si adaptare a educatiei la noile realitati si‑au dovedit limitele, provocand valuri de nemultumire sau drame individuale.

Un prim aspect educational este legat de ruptura interna intre stiinta si formarea personalitatii. Scoala, prin curriculumul ei, accentueaza mult prea mult rolul stiintei in detrimentul formarii personalitatii, si mai ales a devenirii sale. Stiinta, se stie, are o dinamica uluitoare, fapt care poate contrasta cu evolutia si dezvoltarea personalitatii umane. Uzura morala a stiintei este o realitate, iar ignorarea acestui adevar nu face decat sa mitizeze sau sa ideologizeze rolul stiintei in constiinta colectiva.

Un al doilea aspect al problemei se refera la ignorarea dimensiunii spirituale si morale in cresterea si educarea tinerei generatii. Defalcarea cunoasterii intr‑o structura curriculara hiperspecializata pe discipline (de cele mai multe ori depasita ca ratiune didactica) de inspiratie iluminista face ca tanarul sa nu poata intelege rostul sau in marele angrenaj al existentei. Mai concret spus, cel care nu‑si cunoaste radacinile spirituale si culturale va trai intr‑o permanenta dezorientare axiologica. Inca din Antichitatea crestina gasim referinte speciale la Sfintii Parinti asupra preluarii unor idei din cultura pagana.

Astfel, Sfantul Vasile cel Mare a indemnat la crearea unei simbioze intre traditia clasica si cea crestina atunci cand este abordata problema tinerei generatii.

Clement Alexandrinul considera ca filosofia antica a fost un pedagog catre Hristos. Arhiepiscopul Cezareei Capadociei in tratatul sau Catre tineri. Despre felul in care se poate avea folos de pe urma literaturii grecesti considera ca telul ultim al invataturii este pregatirea pentru dobandirea vietii vesnice prin virtuti formate pe pamant.

Pentru Sfantul Vasile cel Mare cultura si stiinta Antichitatii trebuie folosite cu grija fiindca pot contribui in mod substantial la intelegerea Scripturilor, premisa a formarii virtutilor si a dobandirii vietii vesnice. Studiul literaturii si filosofiei antice trebuie vazut ca o treapta catre inaltimea adevarului divin.

Acelasi Sfant Parinte indeamna tinerii sa culeaga precum albinele invataturile care‑i vor ajuta in viata, in mod special cele conforme cu invataturile Scripturii: „Astfel vom primi acele opere care sunt temelii ale binelui. Si, de vreme ce faptele vrednice ale vechilor intelepti antici s‑au pastrat, fie prin inlantuirea amintirii pana la noi, fie pazite in operele poetilor ori prozatorilor, sa nu ne lipsim de folosul cuprins in ele.”

La o radiografie imediata a realitatilor educationale constatam ca tinerii de astazi sunt victimele ignorantei, indiferentei, ale lipsei de cunostinte, ale lucrurilor care ii indeparteaza de la temeiul unei vieti virtuoase, morale. Nici vorba sa urmeze principiile sau sfaturile recomandate de Sfantul Vasile cel Mare din tezaurul literaturii profane, cum erau in vremea aceea Homer, Hesiod, Pitagora, Platon, Socrate, Aristotel si multi altii. Aplicarea acestui principiu pentru tanara generatie inseamna cercetarea si aprofundarea culturii si filosofiei moderne.

Pedagogia romaneasca trebuie sa se reintoarca la vechile principii si scopuri educationale atat de bine enuntate de marele pedagog Stefan Barsanescu, care afirma ca pedagogia trebuie sa urmeze calea culturii si nu a stiintei formale, adica sa slujeasca valorilor fundamentale ale umanitatii, bine, frumos, adevar, dreptate, si nu unor structuri psiholingvistice bazate pe stereotipii si prejudecati.

In acest sens este nevoie ca simbioza dintre cultura laica si cea religioasa sa devina temelia formarii morale si culturale a personalitatii tanarului. Atat timp cat educatia are in vedere o formare cognitiva si stiintifica si o ignorare a dimensiunii spirituale, tanarul va trai sentimentul unei neimpliniri sufletesti, al unei nevoi inscrise in adancurile sale din creatia sa. Consideram oportuna o valorizare intrinseca a traditiei, a mostenirii culturale. Crearea unui mediu de adaptare a copilului la traditia culturala si spirituala a comunitatii in care s‑a nascut si a crescut reprezinta un model educational autentic, generator de identitate, dar si de alteritate sanatoasa.

Integrarea tanarului in spatiul traditiei si spiritualitatii presupune o achizitie de valori, sentimente, convingeri care odata internalizate vor rodi, vor fi transmise nu atat sub forma istorica, cat mai ales sub forma trairii spirituale.

Noul model educational are in vedere o abordare dinamica a traditiei sub forma ei vie. Copilul va intra in contact nu numai cu informatiile didactice asupra trecutului, ci cu sentimentul de continuitate a valorilor comune, de intelegere a unui mod de viata a parintilor sau a generatiilor care i‑au premers. Un astfel de exercitiu educational va oferi ocazia tanarului sa se cunoasca pe sine mult mai bine, sa‑si constientizeze anumite comportamente sau moduri de interpretare a realitatii.

Prin educatie copilul va avea constiinta identitatii culturale a comunitatii, sa se simta mostenitor al acestui tezaur predat de parintii sai.

Omul este singura fiinta din univers care are constiinta nevoii de educatie, unde educatia exprima gandul ca omul este ceea ce devine si devine ceea ce este, mai concret, prin educatie sunt activate potentialitatile umane, iar pe de alta parte, omul este constient de ratiunea valorilor fiintei umane create de Dumnezeu.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: